Have a cherry and be merry!
Sunt convinsa ca fiecare dintre voi a experimentat pana acum cel putin un deja-vu si stiti despre ce este vorba. Desi n-o pot explica si nici nu vrea sa incerc (as face doar niste presupuneri...), mie imi place senzatia de deja-vu!

Mi se intampla destul de des, o recunosc instantaneu si o constientizez profund. De cele mai multe ori, o asociez cu ce-am visat intr-un trecut nu foarte indepartat. In fractiunea aceea de secunda in care realizez ca am un deja-vu, imi aduc aminte de o situatie punctuala aparuta in vis care se concretizeaza in fata ochilor mei. Nu cred ca este o premonitie, ci mai degraba o manifestare involuntara a dorintelor mele.Vreau ca unele lucruri sa se petreaca intr-un anumit fel, viziunea se contureaza in vis si, cand totul devine realitate, am impresia sau imi dau seama ca nu este ceva nou. Evident ca detaliile imi scapa, but that's not the point... O prietena, psiholog de meserie, spunea ca deja-vu-ul este o reprezentare vizuala a unei anumite situatii. Inconstientul devine Constient.

Anyway, ziceam ca este senzatie care-mi place... De ce? Pentru ca simt ca unele lucruri se intampla cu adevarat, iau o forma palpabila si confera sens.

Precizare: multi vorbesc despre existenta unei vieti anterioare, in timpul careia avem anumite experiente care ne marcheaza spiritul. Mie nu mi se pare o ipoteza plauzibila! Hai sa fim seriosi... in pamant ne ducem toti!

Etichete: | edit post
Reacții: 
0 Responses

Trimiteți un comentariu

YO, DROP THE VERSE!