Have a cherry and be merry!
Pietonii sunt niste OI!

Unii dintre ei, cel putin... Majoritatea, de fapt! :D

Sa-l luam, de exemplu, pe Gigel, pietonul-alpha.... Lui Gigel ii place sa mearga pe mijlocul strazii, nu se sinchiseste sa-si intoarca mutra atunci cand aude bazait de motor sau cand vede lumina farurilor. De asemenea, ii vine greu sa grabeasca pasul... La nastere, mama lui Gigel i-a daruit acestuia strada si el este stapan! Reactioneaza de-abia la claxon sau atunci cand este nevoit sa faca fandari pentru a evita intalnirea cu bara masinii... Bineinteles, este un lucru care-l oripileaza fiindca toate i se cuvin, in calitate de stapan si-si exercita dreptul de a-l "blagoslovi" pe sofer.

Gigel pare a fi daltonist. La culoarea verde a semaforului, este intr-o asteptare tampa, iar cand se face rosu, decizia este luata si traversarea efectuata. Conteaza ca soferul se grabeste? Conteaza ca pune frana si risca o frumusete de "efect de domino"? Ati ghicit! Nu! Atunci cand nu este nicio culoare care sa-l incomodeze, ce face? Pai cum? Nu stiti?! Se ia la intrecere cu zebra... I se pare foooarte amuzant!

Si ar mai fi o situatie (preferata mea)... Gigel este o persoana importanta, un V.I.P., un "div" (da, masculinul de la "diva") si are treburi intr-o locatie foarte aglomerata, sa spunem in Piata Obor... Contrar aparentelor, pe-acolo ar trebui sa mearga masinile in regim normal. Exista o strada, cu semne de circulatie si o parcare... Cum procedeaza Gigel? Joaca "Tara, tara vrem ostasi" alaturi de celelalte oi impotriva soferilor, evident... Iar acestia trebuie sa inteleaga preocuparea lui Gigel, precum si faptul ca el este acolo cu un scop! Care-i ala, conteaza mai putin...

Io le spun asa Gigeilor din tarisoara asta: LA STANA CU VOI!!!! Invatati cateva reguli minime si-apoi puteti sa va reintoarceti pe strada!

Da, stiu ca exista si reversul, adica soferi care nu reduc viteza la trecerea de pietoni sau care sunt la fel de daltonisti ca Gigel, insa daca ne-am vedea toti de treburile noastre, ce bine ar fi... Admit ca pe zebra si pe trotuar pietonii chiar sunt stapani, dar strada e pentru masini... Sunt constienta ca uneori nu se poate circula decat pe-acolo din cauza nametilor, gunoaielor, nesimititilor care parcheaza "pe dos", dar daca se intampla asa, nu ar strica putina atentie si graba... Ne place sa mergem in dorul lelii si putin ne pasa de ce se petrece in jurul nostru!

Si eu sunt pieton, insa unul responsabil. Gigel is not my middle name! Atunci cand ne intalnim pe strada, don't make me call you like that!

Etichete: | edit post
Reacții: 
5 Responses
  1. Ruxus Says:

    Dap exista si reversul si eu bodoganesc zilnic cand tre sa o iau pe strada deoarece trotuarul e plin ochi cu masini si acolo unde nu pot parca pe trotuar din cauza unui gard viu intre strada si trotuar, isi parcheaza masina in singurul loc unde nu e gard viu, lasat asa special ca sa poti trece pe trotuar. Adesea a trebuit sa sar tufisurile de merisori din cauza asta. Sunt Gigei de amblele tabere...


  2. Stiu, Ruxus... Din pacate, sunt mult prea multi Gigei, de ambele parti... Frustrarea mea a venit acum din perspectiva soferului, dar cred ca as fi la fel de revoltata daca as trece de cealalta parte a baricadei. Vroiam sa scot in evidenta faptul ca trebuie sa ne respectam reciproc! Stii ce nasol este sa stai dupa unul care de-abia se misca, literalmente? Inteleg cand nu exista trotuar si trebuie sa mearga pe strada, dar nu inteleg ca i se rupe...


  3. mihacos Says:

    Mare dreptate ai, Laura, cum dreptate are si Ruxus. De fapt tu relatezi un fapt care este dat, asa este. Dar de la care putem trage concluzii referitor la intreaga societate romaneasca, actually. Asta e tara. Astia suntem noi. O adunatura de Gigei. Fie ca suntem pietoni, soferi, corporatisti sau zidari.
    Si eu sunt un pieton responsabil. Chiar sunt. Sunt, insa, putini. Din ce in ce mai putini. Cand trec (chiar si pe trecerea de pietoni) nu trec in ritm de melc, ca un nesimtit. Ma gandesc ca ala de a oprit vrea sa ajunga undeva. Si maresc pasul. Uneori chiar repede. Si fac intotdeauna un semn discret, de multumire. Eu sper ca aici ajungem, pana la urma. Sa fim toti responsabili. Sper.


  4. Eu incep sa-mi pierd speranta... Este din in ce mai rau! Pana si aia responsabili, scarbiti de sistem si de cei care invart rotitele, devin individualisti si nepasatori... Cred ca in directia asta ne indreptam, din pacate!


  5. Anonim Says:

    E numai treaba de educatie si de background cultural balcanic. Locuiesc la Bruxelles, si inca din primul an in care m-am relocat aici am incercat sa-mi raspund la cateva dintre intrebarile luate cu mine de casa, legate de civilizatie. Aici nimeni nu are graba zadita in DNA, nimeni nu isi lasa geamul joc sa te injure daca ai gresit si te-ai trezit sa te intorci in mijlocul drumului cu masina nimeni nu striga dupa mine ca-s proasta la volan cum mi se intampla la Bucuresti pentru fapte mult mai marunte. Si nu sunt de acord ca trebuie sa ma grabesc pe trecerea de pietoni ca si cum soferul mi-ar fi facut un serviciu pentru care trebuie sa il rasplatesc. Poate ca ma misc ca un melc pentru ca am o problema de sanatate in minutul acela sau pur si simplu am alte ganduri in timp ce traversez decat acela de a ma grabi *(si atentie:nu trebuie sa imi exprim prin mimica fetei durerile, ca sa fiu credibila; nu simt nevoia sa-mi justific fapta). Si apoi aici soferii se opresc inaite ca eu ca si pieton sa mai am 2 pasi mareti pana sa calc pe zebra(mi-a ghicit intentia) iar daca fix inainte sa ma lansez pe zebra ma razgandesc sa mai traversez nimeni nu se imbufneaza si nu ma clanxoneaza ca sa imi bag mintile in cap. Astfel incat o doamna mai in varsta cu un inceput de Alzaimer nu se simte lezata de catre concetatenii sai(nimeni nu isi permite sa o faca). Daca sunt in partea soferilor nu imi permit sa folosesc clanxonul pentru ca mi-as primi in schimb o privire ascutita care m-ar face sa ma simt necivilizata. Respectul si toleranta natiilor conlocuitoare este un stat de fapt. Si NU, nu sunt strazile mai largi, dimpotriva, sunt doar mai multe autostrazi care uneori mai fluidizeaza traficul. Si pana si natiile cele mai necivilizate, ajunse aici se adapteaza la cutumele bastinasilor, asta ma surprinde cel mai tare. De ce la ei acasa nu fac la fel, iar aici se poate. Poate si din cauza amenzilor. A venit un prieten de la Bucuresti in vizita, si la un moment dat asteptam intr-o coada lunga in trafic relaxata. In dreapta mea era o banda libera dedicata autobuzelor si taxiurilor(aceste vehicule au prioritate in trafic si au cam peste tot o banda a lor). Prietenul meu se mira cum stam toti ca oile insirati si nici unul nu se baga pe acea banda fiind libera, unul dintre motive este si valoarea amenzii in caz ca la capat de strada sta un politist: in jur de 150-200 eur, si apoi pentru ca educatia fiecaruia il face sa stea in banda lui. Desigur ca sunt si exceptii la cele de mai sus, insa sunt minimale si nu indeajuns cat sa iti zadeasca stresul romanesc intre oase, si sa ai mereu inima in gat ca tre MUSAI sa ajungi in fata tuturor masinilor ca sa iti declari ziua reusita.
    PS. Am decis ca trebuie sa parasesc Bucurestiul, numai din motive de trafic.
    Drum lin.


Trimiteți un comentariu

YO, DROP THE VERSE!